În noaptea albastră şi caldă de vară...
Doar sufletul meu este rece şi gol...
În inimă-mi arde o rană amară...
Privesc printre lacrimi la poza din hol...
Iar vântul se zbate uşor, printre ramuri...
Tresar, mi se pare c-aud vocea ta...
E ploaia ce bate cu lacrimi în geamuri...
Sunt lacrimi ce nu pot ajunge la inima ta...
Surâsul tău mi-apare în fiecare vis...
Şi-mi luminează somnul în fiecare noapte...
Iar chipul tău de înger e-un colţ de paradis...
De-aş ştii c-o să-l privesc, aş trece chiar de moarte...
În ochii tăi frumoşi, ca marea de adânci...
Mă regăseam pe mine, un suflet zbuciumat...
Ca valuri înspumate, lovindu-se de stânci...
Te caut zi şi noapte, sperând neîncetat...
Doar tu poţi să fii ce-mi doresc eu pe lume...
Mi-e dor fără tine, îmi e frig şi mi-e greu...
Cât te iubesc nimeni nu-ţi poate spune...
Şi vreau sufletu-ţi cald lângă sufletul meu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu